Marea Neagră înghite rapid staţiunile de pe Litoral Foto: Oana Pavelescu
Litoralul românesc are 244 de km lungime. Din păcate, în fiecare an pierdem 80 de hectare de uscat, spulberate de ape, iar în 20 de ani vom rămâne cel puţin fără staţiunile din sud. Un reportaj din seria "România, te iubesc", de la Pro Tv
Conform datelor oficiale, România a pierdut peste 2.400 de hectare de plaje, în ultimii 30 de ani. Cauzele sunt numeroase, dar în primul rând este vorba de cele trei diguri mari ridicate în anii '70-'80, pentru protecţia porturilor de la Mangalia, Constanţa şi Midia Năvodari.
Cele trei diguri au schimbat circulaţia curenţilor şi au distrus plajele: "Obturează circulaţia firească a aluviunilor Dunării. Primele dezechilibre au apărut în zona Mamaia. Nu a mai venit acelaşi aport de nisip cu care se păstra un echilibru", explică Glicherie Caraivan, doctor în geologie. Urmările au fost vizibile chiar după finalizarea construcţiei. Digul de la Năvodari a scăzut plaja din Mamaia şi Constanţa, cel din portul Constanţa - plaja din Eforie, iar digul din Mangalia a distrus plaja din 2 Mai. O altă cauză este că nivelul mării creşte cu 2 milimetri pe an.
320 milioane euro - soluţia japoneză de salvare a litoralului
În staţiunea Mamaia, sunt zone în care apa a mâncat din uscat şi 10 m într-un singur an. De exemplu, într-un loc unde acum este geamandura şi apa are aproape 2 m, în urmă cu câţiva ani era un teren de volei. Marea a ajuns la "poalele" unui restaurant, iar proprietarii au întărit cu saci, să nu le-o ia cârciuma la vale. Acum doi ani, în faţa acelui restaurant puteai să stai la plajă pe nisip. "Dacă observaţi, în pozele pe care le am eu în mână în aceste vederi, chiar aici unde ne aflăm noi erau 3 rânduri de şezlonguri", explică ospătarul Tibi.
Dar cel mai bine se vede cât de largă era plaja de la Mamaia în fotografiile din anii '70. Însă de atunci, autorităţile nu au luat nicio măsură.
Doctorul în geologie marină Glicherie Caraivan stă cu ochii pe litoralul nostru de ani de zile. Spune că, în 2005, japonezii au întocmit un studiu şi au venit cu soluţii pentru tot litoralul, soluţii care ar fi costat 320 de milioane de euro. Erau prevăzuţi kilometri de diguri şi înnisipări pentru care era nevoie de 3,2 milioane de metri cubi de nisip. Dar nu s-a făcut nimic şi apele nu au ţinut cont de măsurile trecute doar pe hârtie.
Bani sunt, dar nu-i ia nimeni
În ultimii ani, între Eforie Nord şi Eforie Sud am pierdut mai bine de 40 de metri de plajă. Până la şoseaua principală mai sunt doar câţiva metri. Fostul sanatoriu stă să cadă. Apele i-au mâncat temelia. Ce a făcut Direcţia Apelor Dobrogea Litoral, administratorul legal al plajelor? A pus un panou prin care suntem avertizaţi că ar fi mai bine să ocolim clădirea, pentru a nu ne cădea în cap. Câteva pungi şi două-trei beţe sunt puse pe post de barieră.
Banii pentru finanţarea lucrărilor la malul mării ar fi trebuit să vină din fonduri europene, iar responsabilitatea accesării revine direcţiei Apele Române. "Să ştiţi că statul român, din care fac parte şi eu, şi dumneata, a investit foarte mult în zona costieră. Investeşte foarte mult…", spune Marian Mitrea, directorul Dobrogea Litoral. Este şeful apelor de la malul mării şi a fost instalat în funcţie de doar 10 luni. Ca mai toţi predecesorii săi, face parte dintr-un partid. Mitrea este membru PDL, dar nu recunoaşte: "Ştiţi care e problema? Eu prin decizie am interzis discuţiile politice în cadrul unităţii. Sunteţi în biroul directorului şi sunt singurul care nu pot să… să… nu pot să… spun că fac politică. Bun, la Dobrogea Litoral nu se face politică. Dar ce se face pentru salvarea plajelor? "Pentru ce n-au făcut ceilalţi în 3 ani de zile, nu pot să vă spun…", o întoarce directorul Mitrea.
Din fonduri europene, pentru litoral am fi putut accesa încă din 2007 peste 134 de milioane de euro. Specialiştii au recomandat ca în 2007, la Mamaia şi Eforie să înceapă lucrările de stabilizare. Suntem în 2010, nu s-a întâmplat nimic, iar cei de la Ape nu au fost în stare să acceseze măcar un euro din fonduri europene. Se întâlnesc din când în când la Bucureşti, unde iau notiţe şi declară că sunt gata în orice moment să se apuce de treabă.
Comisia pentru zone costiere hibernează din 2008
Csaba David este directorul de la Apele Române. Se face că plouă: "Din punctul meu de vedere, o să vorbească domnul Mitrea, pentru că dânsul e acolo". Nici de fonduri nu poate să vorbească, "pentru că fondurile de investiţii eu le primesc de la minister".
Ministerul Mediului. Printre cei che maţi la ordine este şi Marian Mitrea de la Constanţa. În faţa camerei, ministrul tună şi fulgeră: "Am înţeles că mi-au spus specialiştii că, dacă nu luăm măsuri acum, o să dispară în 20-22 de ani plaja pe care o avem acum". Când să se discute însă concret despre bani şi despre cei vinovaţi de faptul că nu am fost în stare să luam măcar un euro din 134 de milioane, am fost daţi afară: "Vă mulţumim.
Acum urmează discuţii ceva mai tehnice, cred că am fost destul de explicit şi aţi avut material destul ca să convingă de faptul că ne preocupă zona costieră".
În România, nimeni nu şi-a asumat vreodată răspunderea pentru eşec. Laszlo Borbely, ministrul Mediului, recunoaşte că există o comsiei pentru zone costiere, dar care nu s-a întrunit din 2008. Anul trecut, ministrul Mediului a fost Nicolae Nemirschi, iar înaintea lui - Attila Korodi şi Sulfina Barbu.
"Pregătim un cofrag pentru o eventuală turnare"!
În zona Olimp s-au început două diguri şi s-a pus temelia unei faleze. Şefii apelor din Constanţa ştiau că vom filma, aşa că au sunat mobilizarea. O adevarată comisie ne-a întâmpinat la faţa locului. Mai mulţi directori decât muncitori. În lupta cu eroziunea, în tot şantierul, doar trei oameni se străduiau să învârtă o sârmă cu un cui. "Pregătim un cofrag pentru o eventuală turnare", ni se explică. Lucrarea de la Olimp se ridică la 6 milioane de euro. Termen de finalizare, anul viitor.
Şi la Costineşti, unde plaja a pierdut zeci de metri, se muncea în ziua aceea. Aici lucrările sunt mult mai avansate. Se munceşte de doi ani şi va mai dura ceva vreme. Toată zona de nord a Costineştiului a fost taluzată şi se lucra până spre Tuzla, în ritm alert: muncitori şi utilaje la tot pasul. Ne-am întors a doua zi pe acelaşi traseu, fără să-i mai anunţăm pe cei de la Ape. Între Costineşti şi Tuzla nu mai era nici picior de muncitor şi nici utilaje.
O altă problemă este că şi ce ridicăm - ridicăm cam degeaba. Marea spulberă sute de tone de beton din faleze, pentru că încurcăm ordinea operaţiilor. La noi se tot construiesc faleze, când în mod normal ar trebui să facem diguri în larg şi după aceea să se construiască faleze.
Să opreşti marea cu sacul de un milion de euro
Şi Lucian Iftimie măsoară în fiecare zi plaja. Are un interes direct: este şeful asociaţiei hotelierilor din Venus. În 2003, printr-un ordin ministerial, s-a început construcţia primului dig şi singurul de până acum de pe litoralul nostru post-comunist. Un dig subacvatic din saci de pânză umpluţi cu nisip.
Lucian Iftimie a înregistrat tot. Pe imagini se vede cum majoritatea sacilor au fost rupţi înainte de fi aruncaţi în mare. În 2007 s-a făcut recepţia lucrării. Cost final: un milion de euro. "Aceştia sunt saci care ar trebui să formeze digul sub apă, legaţi cu aţă, care au putrezit după un an de zile. Aţa este o lână, uitaţi-vă cum a putrezit. Au luat nişte aţă de la puloverele lor deşirate de-acasă. Nu-mi explic aşa prostie de aţă, uitaţi sacul e desfăcut deja", arată şeful hotelierilor.
În primăvara lui 2007, chiar în momentul recepţiei, digul a cedat iar Iftimie a început un război cu Direcţia Apele Române. I-a dat de mai multe ori în judecată pe şefii direcţiei din Constanţa. Fără niciun rezultat. Într-un document al Apelor Române se arată că din tot digul, doar 10-12 saci au cedat. Chiar dacă cei de la Ape îi adună periodic, găseşti saci la tot pasul. Imediat după ce sacii au fost aruncaţi în mare, plaja din Venus a câştigat metri buni de nisip. În ultima perioadă însă a început să dispară odată cu sacii scoşi la mal de ape.
"Sub doi la mie din 6.300 de saci care au fost desprinşi. Asta înseamnă că sunt 10-12 saci", se apără directorul Dobrogea Litoral. Am intrat în adâncuri pentru a vedea care este situaţia digului. "Lăţimea nu e mai mare de un metru şi jumătate. Mi-e greu să cred că, în această distanţă sunt 6.000. Poate câteva sute, o mie. Dar 6.000 mi-e greu să cred", spune Răzvan Popescu Mirceni, director Oceanic Club. "Un milion de euro se spală în mare, că e multă apă care să îi acopere".
Dispariţia staţiunilor
În 20 de ani, fără măsuri, apele vor înainta 40 de metri în Mamaia, iar la sud mai multe staţiuni vor dispărea. Actualul ministru anunţă că în această toamnă vom începe să accesăm fonduri europene pentru refacerea zonei costiere, dar toţi miniştrii au promis acelaşi lucru. (Alex Dima)
Sursa: http://www.gandul.info//reportaj/marea-neagra-inghite-rapid-statiunile-de-pe-litoral-7451719
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu