Cea de-a XII-a editie a Festivalului regional al creatiei populare romanesti „Martisorul” a avut loc, la data de 6 martie, in localitatea Biserica Alba, din Ucraina. Cel mai important eveniment al primaverii - „Martisorul” se sarbatoreste in fiecare an, in Maramuresul din Dreapta Tisei, prin rotatie, in fiecare localitate romaneasca.
Festivalul a debutat, anul acesta, cu un dans tematic desprins din legenda milenară a „Mărţişorului românesc”, susţinut cu dezinvoltură şi drăgălăşenie de minunaţii copii de la grădiniţa din Biserica Albă. Nu au fost mai prejos nici elevii Şcolii româneşti, conduse de prof. Mihai Clementev, care au cântat şi dansat tot ca în Maramureş. Remarcabil efortul părinţilor, educatorilor, învăţătorilor şi profesorilor besermeni, de a transmite mai departe tinerelor generaţii, zestrea culturală maramureşeană. Cum zicea şi primarul Gheorghe Berinde - care se mândreşte că Biblioteca satului are o secţie a Bibliotecii Judeţene „ Petre Dulfu” din Baia Mare, iar Centrul Multicultural adăposteşte într-o încăpere un mini muzeu al satului maramureşean – „toate familiile din Biserica Albă au cel puţin un costum popular maramureşean de băiat- fată sau bărbat- femeie, fie al lor, pe care-l poartă la Biserică sau marile sărbători, fie rămas de la bunici , părinţi sau nepoţi.”
Alături de besermeni, pe scenă au mai urcat ansamblurile din localităţile româneşti din raionul Rahău (Apşa de Mijloc, Dobric, Plăiuţ) dar şi cei din Slatina, Sighet şi Bocicoi (Ucraina).
De strigat mândru ca în Maramureş au strigat şi ucrainenii din România şi românii din Ucraina. Toţi s-au încins la tropotita şi învârtita maramureşeană, cei mai cunoscuţi dansatori fiind nu numai cei din Slatina, din Ansamblul „Florile Tisei”, dar şi cei din Sighet sau Negreşti-Oas .
Printre cei care au urcat pe scena ca sa transmita salutul lor organizatorilor festivalului se numara si Dorel Todea, redactorul coordonator al postului de Radio Sighet, foarte ascultat şi in Dreapta Tisei, Ioan Hotea, directorul Şcolii din Vadu Izei, precum si Ion M. Botoş, preşedintele Uniunii Regionale „Dacia” a românilor din Transcarpatia.
De adaugat ca „Mărţişorul”, a fost primul Festival al creaţiei populare româneşti din Transcarpatia, care se organizeaza in fiecare an din 1990 incoace.
Cu joc si voie buna s-a incheiat si editia din acest an, a celui mai important eveniment al romanilor din Dreapta Tisei!
În anul 1999, fiind ultimul an în care am făcut parte din ASCOR, am fost de 1 decembrie cu colindul prin satele din secuime, unde încă mai sunt comunităţi româneşti. În acelaşi an am fost şi în tabăra de la Izvorul Mureşului, unde am avut ocazia să vorbesc şi cu tineri din zonă, şi m-a impresionat foarte mult ce mi-au povestit atunci. Astfel, am aflat că Preasfinţitul Ioan Selejan încearca din răsputeri să ajute cât mai multe biserici vechi româneşti din zonă să se pună pe picioare, ajutorul fiind atât material cât şi spiritual. În cea mai grea situaţie erau atunci, dar cred ca şi acum, bisericile care au avut mult de suferit în perioada de tristă amintire din anii ’40. În tabară am aflat cu PS Ioan Selejan personal a curăţat altarele unor astfel de biserici şi a cărat molozul de acolo cu roaba. Statura duhovnicească a PS Ioan (astăzi IPS Ioan) este incontesabilă, tot Preasfinţia sa a revigorat mai multe schituri şi mânăstiri ale Eparhiei de Covasna şi Harghita , şi a ctitorit Mânăstirea de la Izvorul Mureşului, o oază duhovnicească de o mare frumuseţe aşezată într-un loc foarte pitoresc, un loc unde, aşa cum spunea pe atunci părintele Ilie Moldovan, “pe lângă liturghia din biserică poţi asculta îngerii cum cântî liturghia îngerească”.
Rasfoind internetul, încă de anul trecut am găsit pagina de web a uneia dintre aceste parohii, a Parohiei Aita Mare, judeţul Covasna, şi m-am bucurat foarte mult. Aş putea spune că aflarea ei a fost şi unul din imboldurile pentru alcătuirea acestui blog în care prin fotografii în primul rând, dar şi prin câteva cuvinte care să le explice, vom încerca după posibilităţi şi cu ajutorul cititorilor să facem cunoscute cât mai multe locuri sfinte şi poveştile lor. Aşa că i-am solicitat părintelui paroh Iustin Gârleanu câteva fotografii cu Biserica din Aita Mare, fotografii pe care ni le-a trimis cu mare bucurie şi amabilitate împreună cu monografia recentă a bisericii. Citind cu atenţie aceasă monografie, şi în special lista preoţilor slujitori, şi prin urmare faptul că în anul 1999 era slujitorul părintele Alin Mihăilescu, mi-am dat seama că atunci am fost şi aici cu colindul. Credincioşii ne-au primit cu braţele deschise şi cu mare bucurie şi cei mai vârstnici ne-au spus că nu mai văzuseră colindători în satul şi în parohia lor de cel puţin 30 de ani! Vă invităm să parcurgeţi micromonografia satului scrisă de părintele paroh în cele ce urmează:
Biserica Ortodoxă Sf. M. Mc. Gheorghe a fost construită între anii 1936-1938 prin strădania comunităţii şi sfinţită în 17 iulie de IPS Nicolae Bălan împreună cu un sobor de preoţi printre care şi Protopopul Aurel Nistor împreună cu Pr. Paroh Ioan Bunuş care a şi slujit parohia timp de 40 de ani, fapt pentru care a rămas în conştiinţa locală.
Piatra de temelie fiind pusă de Primul Patriarh al României Miron Cristea, în luna iunie 1936. Prefectul judeţului, Valeriu Bidu, şi primarul satului, George Gociman, au sprijinit moral şi financiar construirea bisericii. Este zidită din piatră, cărămidă, ţiglă, iar pe turnuri tablă zincată. Suprafaţa de zidire este de 128 mp. Noii biserici i s-au cumpărat două clopote, în timpul Pr. Ioan Bunuş. Biserica nouă, cu hramul Sf. Gheorghe, este construită în stil bizantin, cu trei turle pe partea vestică şi o cupolă pe naos, având baza treflată cu abside trilaterale.
Iconostasul este făcut din lemn de stejar sculptat, având două rânduri de icoane pe el. Pictura a fost făcută de Iosif Csiki şi Pavel Gaspar din Odorhei. Arhitectul care a întocmit planurile construcţiei a fost Iulei Ironim, iar antreprenor Gaspar Iosif din comuna Apaţa, judeţul Braşov. Cupola Bisericii a fost pictată iar ulterior a fost acoperită cu var.
Prin grija P.S. Ioan al Covasnei şi Harghitei, în 1995 parohia a fost încadrată cu un tânăr preot, iar biserica nouă a fost reparată şi pictată în exterior de către Petru Gaşpar, în anul 1997 şi apoi a fost reparată casa parohială, iar în anul 1999 s-a reparat aleea din curtea bisericii. În anul 2007 tot din grija PS Ioan a fost revopsit acoperişul bisericii cu o echipă de meseriaşi din Miercurea Ciuc.
În anul 2007, credincioasa Pozna Maria donează un nou set de Sf. Vase liturgice Parohiei Aita Mare.
Biserica deţine covoare persane donate de diferiţi credincioşi şi pelerini din Braşov, şi o colecţie de icoane (cele mai multe litografiate, făcute de credincioasa Dorica Zichil din Braşov) şi icoane pictate.
În anul 2008 Biserica Ortodoxă primeşte de la o credincioasă din Şcheii Braşovului o icoană cu Sfânta Treime datată ca fiind dinaintea anului 1830, aceasta fiind amplasată pe balconul din incinta bisericii, fiind obiect de patrimoniu.
Tot în acelaşi an biserica se îmbogăţeşte cu o Sf. Cruce pentru Sf. Masa la o dimensiunea de 2,10 m (înălţime) sculptată pe lemn de cireş stratificat, donată de fam. Romaşcanu Dan şi Simona din Braşov, şi sculptată de Popescu Dan, lemnul brut, fiind donat de Nelu Prisecariu din Braşov.
În anul 2009 prin grija Pr. paroh Iustin Gârleanu s-a amenajat un birou parohial întruna din anexa de la intrare din partea stângă bisericii, în care se află o parte din biblioteca şi arhiva parohiei, cu cărţile cele mai recent apărute, aceasta servind şi ca loc de spovedanie.
Tot prin grija părintelui şi cu osârdia credincioşilor s-au făcut lucrări de conservare şi întreţinere asupra mobilierului din biserică (uşi, străni, iconostas) şi al ferestrelor.
Biserica deţine o bibliotecă cu cca. 100 de volume de studii teologice.
Biserica deţine în posesie 5 hectare de teren arabil în localitatea Aita Mare, şi încă 17 hectare în curs de retrocedare, acestea fiind în localitatea Aita Medie în suprafaţa numită Kuszuruko figurând ca păşune păşune împădurită.
Cimitirul ortodox se află la intrarea în localitatea Aita Mare fiind situat pe partea dreaptă pe ruta Belin – Aita Mare, fiind cimitirul vechi romanesc datat dinainte de 1868, pe un pământ dăruit de un secui pe nume Benkő. Tot aici anii 1866-1868, lângă drumul principal, în faţa şcolii comunale s-a ridicat o nouă biserică, din zid, de către un anume zidar Mercel, urmaşii acestuia schimbându-şi numele în Benedek. Această biserică, cu hramul Sf. Nicolae, este înscrisă azi pe lista monumentelor istorice cu număr CV-II-m-B-13115. Prezintă un plan dreptunghiular, cu altarul puţin decroşat, semicircular, având spre vest un pitoresc pridvor deschis, cu arcade. De-a lungul vremii, biserica veche a fost jefuită de câteva ori, fiind lăsată în părăsire şi complet deteriorată. După construirea bisericii noi, în 1937, biserica veche a fost folosită drept capelă mortuară. Aceasta a suferit lucrări de reparaţii la acoperiş fiind conservată prin purtarea de grijă a PS Ioan Selejan în anul 2001. În anul 2008 cu osteneala şi pe cheltuiala Parohiei ortodoxe Sânpetru – Braşov, cu bunăvoinţa Pr. Lică Borşn s-au făcut scocuri pentru scurgere apei de pe acoperiş. De menţionat că această biserică ce a suferit multe batjocoriri în anii de tristă amintire 1940-1944, dar nici după aceşti ani această Biserică nu şi-a găsit liniştea, ea fiind devastată de un şovin maghiar după anii `90, care, culmea, este astăzi pastor unitarian în localitatea Chichiş.
Biserica Veche, Aita Mare
În localitatea Aita Mare în centrul comunei lângă primărie se află Monumentul celor doi jandarmi ucişi în anul 1921. Monumentul a fost ridicat pe cheltuiala Jandarmeriei Române pe locul oferit de Primăria Aita Mare. În data 8 iunie 2000, de Ziua Eroilor şi a Înălţării Domnului, în cadrul unei ceremonii, la care au participat Constantin Dudu-Ionescu, ministru de Interne, generali, ofiţeri, oficialităţi centrale, judeţene (între care prefectul Gheorghe Tatu) şi locale, a fost dezvelit Monumentul Eroilor Jandarmi, refăcut prin eforturile Comandamentelor de jandarmi Braşov (comandant, col. Vasile Sălăgean) şi Covasna (comandant, col. Aurel Şerb). Monumentul reprezintă o cruce de marmură albă, pe soclul căreia este scris următorul text:
„În memoria eroilor jandarmi plutonier Tatu Ioan şi sergent instructor Grindeanu Ioan, căzuţi la datorie pe altarul patriei în anul 1921. Dumnezeu să-i odihnească în pace!”.
Monumentul Eroilor Jandarmi, Aita Mare
La acest monument în fiecare an Jandarmeria Română împreună cu autorităţile locale şi judeţene depun coroane de flori precedate de un ceremonial religios. În anul 2007 de Ziua Eroilor şi sărbătoarea Înălţării Domnului, a fost invitat Pr. Ioan Bercu Protopop de Sfântu Gheorghe, care a oficiat alături de părintele paroh şi de părintele Nicolae Bota, slujba de pomenire ale celor doi eroi căzuţi pe altarul patriei străbune.
Preoţii parohii în perioada 1994-2009 au fost următorii: Eugen Dragoş – pr. administrator (1990-1995); Dan Zelincă (1995-1997); Alin Mihăilescu (1998 – 2002), Ioan Roman (2002-2004) Iulian Gherman (2004-2007), Iustin Gârleanu din 25 decembrie 2006 până în prezent.
Epitrop al parohiei este Florian Totoian, iar din consiliul bisericesc fac parte: cântăreţul Regman Cristian din Braşov, împreună cu Incze Dan, Pop Iolanda, Bucur Valer, Boriceanu Ana, Prosan Elena.
Ţinând cont de numărul mic de enoriaşi ortodocşi rămaşi în Aita Mare, Pr. Iustin Gârleanu, face vizite pastorale în cele patru mari posturi de peste an, sau ori de câte ori este nevoie, pe la casele credincioşilor plus tradiţionala vizită pastorală în ajunul Bobotezei.
În anul 2008 biserica din Aita Mare a împlinit 70 de ani de la sfinţire, cu acest prilej Pr. Iustin împreună cu credincioşii parohiei au organizat hramul Bisericii la care au participat credincioşii din parohie şi de la parohiile vecine, cât şi din Braşov, Sf. Gheorghe sau Bran. La Sf. Liturghie au participat un sobor de 5 preoţi de la parohiile vecine, cât şi din celelalte zone ale Episcopiei Covasnei şi Harghitei. În cuvântul de învăţătură al Părintelui paroh s-a evocat câteva elemente mai importante din istoria parohiei cât şi din viaţa comunităţii de-a lungul celor 70 de ani. La acest eveniment s-au consemnat 112 invitaţi
Un alt eveniment din viaţa parohiei a fost Duminică 30 noiembrie 2008, unde comunitatea parohială împreună cu alţi credincioşi veniţi din diferite împrejurimi au asistat la Sf. Liturghie oficiată alături de grupul vocal „Anatoly” (a căror Sf. Liturghie înregistrată pe Compact disc, a fost propus de Mitropolia Ardealului pentru premiile Academiei Române). La sfârşitul Sf. Liturghii au cântat un grup de copii conduşi de prof. Nicolae Sebeşan au cântat colinde şi cântări patriotice cu ocazia celor 90 de ani de când România a fost reîntregită în graniţele sale fireşti prin Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. În cuvântul de învăţătură Pr. paroh a vorbit despre Sf. Ap. Andrei – Ocrotitorul României cât şi despre rolul Bisericii în procesul de unificare ale celor trei provincii vechi istorice de-a lungul timpului. La acest eveniment sau consemnat cca. 140 de participanţi.
Un alt eveniment a fost chiar în noaptea Învierii Domnului a anului 2009 când un grup de credincioşi din Braşov au adus la Parohia Aita Mare, Sf. Lumină de la Ierusalim, fiind pentru prima dată în istoria acestei comunităţi, când credincioşii au bucuria duhovnicească de a avea Lumina Sfântă de la Ierusalim
Biserica din Aita Mare
Trebuie amintit faptul că localitatea Aita Mare a primit în anul 2004 vizita Prim-ministrului Adrian Năstase, care a oferit şi o donaţie pentru întreţinerea locaşului.
Comunitatea parohială împreună cu slujitorii săi, au avut relaţii de bună prietenie cu celelalte culte din localitate (unitarieni, reformaţi, catolici) cât şi a respectului reciproc. De-a lungul celor doi ani de activitate pastorală, Pr. Iustin a trimis în fiecare an cu ocazia celor două mari sărbători creştine (Crăciun şi Paşti) mesaje pastorale, atât comunităţilor parohiale ale celor trei confesiuni cât şi autorităţilor locale.
Situaţia demografică a Parohiei şi a românilor a fost mereu în scădere mai ales începând cu tragicele evenimente din anii 1940-1944. În perioada interbelică comunitatea avea 248 de persoane iar în 1941 au scăzut la 43, de atunci şi până astăzi numărul credincioşilor nu şi-a mai revenit. Astăzi comunitatea numără 56 de persoane ortodoxe din care 40 plătitoare de contribuţie. Statistica pe familii arată astfel: 6-singuri; 12- văduvi; 6-familii mixte; 8-familii întregi. Din decembrie 2007 până la ora actuală (iunie 2009), s-au săvârşit 4 înmormântări, în schimb nu s-au oficiat nici un botez şi nici o cununie.
paroh
Pr. Iustin Gârleanu
Adresa bisericii: Parohia Ortodoxă Română – Aita Mare, Loc. Aita Mare, nr. 346; cod. 527005, jud. Covasna; Tel. 0742150832, www.parohiaaitamare.blogspot.com, Cod fiscal: 9020648
Parohia Ortodoxă Română Aita Mare este parohie misionară făcând parte din Episcopia Română a Covasnei şi Harghitei. Este situată în judeţul Covasna în partea de S-V a judeţului, pe drumul judeţean Sfântu Gheorghe – Baraolt, (km 40) fiind localitate de graniţă între judeţul Covasna şi Braşov.
Drum de acces sunt: Sf. Gheorghe – Vâlcele – Araci – Hăghig – Aita Mare (40 km)
Braşov – Feldioara – Măeruş – Apaţa – Aita Mare (45 km)
Baraolt – Căpeni – Aita Mare (15 km)
Statutul Parohiei - Parohia Aita Mare are statut de parohie misionară, având doar 55 de persoane ortodoxe, care nu pot oferi posibilitatea de autofinanţare a parohiei.
